sâmbătă, 23 iulie 2016

neintelegere

sunt acasa.
in sufragerie e dezordine precum in capul meu.

ma dezbrac. 
miros a tine!!!
a parfum.
a transpiratie, a buze si frumos...
ma fascineaza cat de mult poti sa fii pe si in mine, fara sa fii aici...

inspir adanc mirosul... atat de adanc incat imi umplu plamanii cu cutite...
ma prabusesc in mine...
nu inteleg. e tot ce aud... 
nu inteleg rostit cu vocea ta
nu inteleg cu capul meu. 

iti gasesc un fir de par pe mine...
pentru o clipa zambesc.
apoi ma amarasc precum paharul de langa...

imi pare rau ca nu stiu sa fiu ce vrei tu...
te condamn pentru ca vrei sa fiu nu stiu cum si nu te uiti cum sunt...
ma enervez ca vad cat iti e de bine cu mine si totusi parca-mi cauti nod in papura...
parca iti e frica sa nu iti fie bine....
ca tre sa faci ceva spectaculos sa iti fie bine. 
sau ca ascund ceva, ca de ex forta-mi generoasa e cam salbaticoasa...
parca cand ne e mai bine, jap, ca la un banc bun imi iei presul de sub picioare...
uneori pare ca esti ca o vaduva nefericita, care a ales sa paraseasca relatia, dar pentru ca sotul nu mai e ii pare rau si e ancorata inca acolo... ce ar fi fost...

ma enervez ca nu te ascult ce-i important pentru tine...

imi vine sa rup lumea in doua, sa plec si sa ne intalnim doar sa bate palma pe proiecte
imi vine sa urlu cand stiu ca ai sadit ceva in mine, ca e un potential acolo si sa nu renunt. 

60 de batai pe minut striga la mine: e ok. ai facut cu drag. ai mai si gresit si ti-ai dorit poate prea mult. asta e. renunta. esti impacat.
alte 60 de batai pe minut striga la mine: nu ai ascultat-o destul. esti egoist. mai stai, mai fa ceva... boule.

ma doare tare sa te vad nebucuroasa.
ma doare tare sa-ti vad lipsa zambetului.
ma doare tare neprivirea si tacerea ta. 
ma doare sa ma doara.

imi zic ca daca te inteleg atunci o sa fie bine.
poate
poate
inteleg sa ma culc. 
rasare soarele
aproape l-am fi vazut impreuna...
poate la mare. 
poate mai era si maine o sansa....

luni, 10 august 2015

Esenta

E 3 si te caut.
Perna...
ti-a pierdut amprenta.

M-am bucurat de lucruri lumesti
- purtand conversatii inutile, interior si exterior. si rom am baut.
Am zburat si printre stele ceresti
- impletind forme geometrice si zambete.
S-au prelins prin mine amintiri din viitor si energii potentiale.

Mintea ingusta intelege putin…
Universul apare in zero si 1-uri,
In alburi si negru,
In fapte impietrite.
Cum sa ii explici o imbratisare si arta ei exploziva?
Cum sa definesti sarutul ce te lanseaza direct pe orbita?
Timpul care sta in loc in doi?
Si cum se poate inchide la non-stop…

Imbratisare. 

duminică, 8 martie 2015

Amprente de recunostinta

Ce mult te-am ..................
O simt si acum cat e de vie,
Si clara.
Si prezenta.

In vise uneori mi-apari...
......
Binecuvântare? blestem?
Oare?

Atunci simțeam că o zeița 
A coborât din ceruri 
Iar pentru mine pământeanul 
E prea mult! 
Ti-as fi facut inca un cer, regat sa ai...
M-as fi vândut la second hand...

Acum visez...
Zâmbesti... cu sufletul tau plin,
Femeie, copil, miracol!
Ai lumea toată la picioare.
Pe afara esti magnetica, electrică si vie, regina stupurilor de bondari
In taina... tânjești... 

Conflictul dinăuntru ne joaca p'amandoi

Te strâng in brate cu putere,
Soptit, strigat, din inima-mi se aude 
Ce mult te i.....
Ce mult te-am iubit
....
Se-ntrepatrund interior
Cu o decizie clara, ferma, hotărâtă.
Dureroasa. Greu de clintit.

Iar tu? Tu... te zbati intre sclipirea - nevăzut de suie si futila -
A unor regine peste cohorte de tauni, bondari, ranguri înalte...
Si
Fabuloasa întretaiere a respirației de către o iubire!
Simpla, calda, curată, iMplinitoare...
Iubire,
De-o sclipire de neînchipuit...

Ramanem asa - in admiratie si tăcere,
Uitându-ne la verdele din jur...
Pentru momentul acestei vieți  - atat!

marți, 3 iunie 2014

Vesti FITS - ca-n viata cu bune si aparent mai putin...

E marti si constat ca ma gandesc de ceva vreme la FITS 2014. Pana vineri mai e un pic, iar azi au venit si primele vesti. Si bune si mai putin. Adica deja vreo 25 de reprezentantii sunt sold out. Da. Da.

Fara sa fie o surpriza, inca poate cea mai buna piesa romaneasca, Faust, e complet inchis si nici macar nu s-a deschis inca festivalul. E drept ca are doar 3 infatisari publice - cu Mefisto cu tot. 

O alta bucurie e ca majoritatea acestor sold-outuri sunt productii romanesti. Si eu zic ca e super si asta, sa vedem ca e multa valoare aici, la noi in curte :), iar la asta sa adaugam infuzia de frumos si valoros venita din toate colturile lumii. Si sa ne facem noi, fiecare, mixul nostru de valoare.

Ps. Voi face live blogging de festival aici, precum si pe noul www.thejoyofliving.ro (primul proiect pe care l-am initiat dupa lumea corporatista :p)

 


sâmbătă, 17 mai 2014

Am fost, sunt si voi ramane un FITSos

2014. Mai. Sfarsit de mai/inceput de iunie este de multi ani pentru mine un reper. Este foarte clar salvata perioada in capul si inima mea ca #sibiu #festival #teatru #FITS. Au fost vremuri cand am petrecut weekenduri intregi, pe strazi, prin sali de spectacole si hale in care m-am delectat cu Festivalul International de Teatru de la Sibiu. Apoi, in perioada in care am stat in Sibiu am petrecut toate cele 10 zile de festival pline de teatru, iar zilele de munca le scurtam la maxim ca sa cresc timpul petrecut cu expozitiile, spectacolele itinerante si paleta larga de spectacole.

Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu se va desfăşura în perioada 6 – 15 iunie, sub genericul „Unicitate în Diversitate” iar pentru mine FITS este exact asa: unic prin diversitatea lui – de la spatii de joc (in jur de 70), la numarul de spectacole pe zi, la manifestarile conexe desfasurate, la modul in care Sibiu este super viu in perioada aia – iar prin aceasta diversitate creeaza o stare de uniune, de unicitate in tot ce atinge acest festival. Un flavour electronic (precum si program etc) gasiti pe http://www.sibfest.ro/ si ultimele update-uri eu le iau cel mai rapid de https://www.facebook.com/FITSibiu



Cand scriu acum imi aduc aminte foarte clar si intens de multe spectacole, emotii, trairi, schimbari de perspectiva si mai ales bucuria de a fi martor viu la ceea ce eu consider ca este un festival de teatru UNIC in Romania. Cred ca este THE festival de teatru in Romania – si alaturi de Festivalul Enescu (care e intr-un alt registru) "cel mai cel" festival din zona de cultura din Romania. De ce spun asta?

Cantitativ ar fi cam asa: pentru miile de momente de emotie traite impreuna, pentru zecile de spectacole pe care le-am vazut, pentru sutele de perspective pe care le-am cunoscut si trait prin intermediul actorilor.
Probabil ca, cel mai important este cum am trait, respirat, simtit, gustat, mirosit spectacole din lumea intreaga - pe care nu as fi ajuns in toata viata sa le vad altfel – si atmosfera care se creeaza in Sibiu in zilele de festival. E o frenezie, o bucurie impartasita, o sarbatoare a vietii! Am vazut in sali de teatru, in spatii neconventionale sau pe strada spectacole din zeci de tari de pe toate continentele lumii, mute, cantate sau vorbite in limbi rare. Este un feeling pe care oricat de viu as putea sa-l descriu in cuvinte nu are seaman cu ce am trait, noi cei care am facut parte din festival (pentru ca da, acolo si publicul este o parte importanta din festival, este viu, activ si incurajat si educat de-a lungul timpului sa participe).

Peste ani cateva spectacole care mi-au ramas vii in minte (desi daca ma uit pe postarile de pe atunci aparent am dat mai mult credit altor spectacole): Electra lui Manutiu (am scris atunci aici), “Insemnarile unui nebun” din Berlin (am scris atunci aici), Bess de la foarte bunul Teatru National Radu Stanca din Sibiu (locul pastorit tot de Constantin Chiriac care este directorul, artizanul si magicianul Festivalului de Teatru) si multe spectacole de strada, in diferite forme, culori etc. (o mostra mica filmata de mine cu telefonul e mai jos)


Dar doua spectacole imi dau si acum fiori de bucurie si sunt vii in mine.
O sa incep cu spectacolul autentic de kabuki traditional japonez cu Nakamura Kanzaburo al XVIII-lea. Desi sunt 6 ani!?! de cand l-am vazut inca este viu in mine. Mi-a placut atat de mult, incat a doua seara, am dat biletele pe care le aveam la Faust (pe care nu-l vazusem pana atunci si imi doream enormmmm sa-l vad) si am facut orice posibil ca sa imi cumpar bilete la “Summer Festival: A mirror of Osaka”, caci asa se numea specatacolul de kabuki. Desi proaspat vazut, a doua reprezentatie a fost la fel de magica si minunata, chiar unica, iar trairea si mai profunda. M-a fascinat si fermecat pe deplin. A fost o Experienta, de la muzica si ritm, la simularile de lupte (foarte artistic ilustrate) la jocul actorilor si atmosfera creata. Am fost fascinat!

Inchid aceste amintiri cu cel de-al doilea moment marcant pentru mine si sper ca pana acum v-ati hotarat deja sa ajungeti acolo. Eu voi fi sigur cel putin un weekend, iar sper ca cifra 21 (numarul de editii la care a ajuns FITS, precum si ziua din iunie in care m-am nascut eu) sa mai adauge un plus de magie astfel incat sa ma impregnez cu festivalul pe toata perioada lui.

Intorcandu-ma la Faust – firesc ca despre el este vorba – l-am vazut prima data in festival in 2009. Surprinzator, ore in sir nu mi-am revenit (trairile de atunci le aveti aici „in direct”). Este nepamantean spectacolul, iar contextul creat de festival cred ca amplifica mai mult (desi cu greu e posibil asta) impactul asupra participantilor (departe de a fi doar spectatori). Este teatru, arta, vis divin la cel mai inalt nivel, apreciat si elogiat inclusiv la marele Edinburgh Festival, atat de public, organizatori cat si de BBC (jucat acolo ca si aici cu casa inchisa). Faustul lui Purcarete nu este de povestit, sau de urmarit la televizor. Este o stare de experimentat pe viu, este un amestec de grotesc fascinant, cu trairi intense, vizual fabulos, cu o coloana sonora si stage & light design incredibile (echipa Purcarete-Sirli-Sturmer e fantastica), cu costumele Liei Mantoc super inspirate si un Faust extraordinar si un/o Mefisto absolut fabulos pus in scena de Ofelia Popii.

Inchid aici aceasta scurta colectie de amintiri. Probabil ca ar iesi un roman intreg, daca m-as apuca sa pun toate spectacolele, trairile, emotiile etc din editiile FITS pe care le-am trait de-a lungul anilor.

Ne vedem la Sibiu, la Festivalul International de Teatru, 6-15 iunie.

sursa foto: www.sibfest.ro si arhiva personala