spuse

...N-ar fi atatea nespuse si atatea altele...

...Și uite așa share-uim romane de idei

Milioane de frânturi de gânduri!

Aparent vorbim unul cu celălalt,

Dar poate de fapt vorbim singuri.

Vorbim cu ce e mai înalt in noi.
Vorbim cu ce ne dorim.

Ne vedem și ne auzim pe noi,
Iubirea din noi,

Zâmbetele nerâse...

uitare

e mult mai multa linistite

si relaxare...

mai e si zbucium si suspin...

si lectii de invatat 

din plin mai sunt

spre sfanta evolutie.

insa din piedici am uitat,

e mult mai mult senin.

m-am dezbracat de chipuri suprapuse,

am mai putine masti acum,

si totusi is departe.

suflete maiastre,

Oameni,

va multumesc.

suntem divini...

Urletul

Am fugit pana nu mai era nimeni

Am fugit pana nu mai eram nici eu

M-am ascuns pana nu mai era nimeni

M-am ascuns pana nu mai eram nici eu

Am strigat si nu m-a auzit nimeni

Am strigat si nu m-am auzit nici eu

Toate lucrurile pe care le-am facut

Le-am facut din drag

Imi e drag de tine

Imi e drag sa fiu cu tine

Imi e drag sa fiu tine

Imi e drag sa fiu eu

Toate lucrurile pe care le-am facut

Le-am facut din frica

Imi e frica de mine

Imi e frica sa nu iti fie drag de mine

Imi e frica sa nu fie bine

Imi e frica sa raman fara tine

Imi e frica sa raman fara mine

Am strigat si nu era nimeni sa ma auda

Asta pentru ca am fugit de toti inainte

Am strigat sub zambetul larg

SUNT AICI!

Cu temeri
cu frici

Cu iubiri...

Raman mai departe cu mine

Ma uit la inc-o durere

Imi pun o oglinda in fata

Mai respir!

Totul in jur ma invata…

Sa iubesc si mai mult viata

Si pe mine

Si dincolo de furia ce ma stapaneste intern

De urletul ce urla urland

Sa vad forta iubirii de viata

Si scanteia divina ce se-nalta

neintelegere

sunt acasa.

in sufragerie e dezordine precum in capul meu.

ma dezbrac. 

miros a tine!!!

a parfum.

a transpiratie, a buze si frumos...

ma fascineaza cat de mult poti sa fii pe si in mine, fara sa fii aici...

inspir adanc mirosul... atat de adanc incat imi umplu plamanii cu cutite...

ma prabusesc in mine...

nu inteleg. e tot ce aud... 

nu inteleg rostit cu vocea ta

nu inteleg cu capul meu. 

iti gasesc un fir de par pe mine...

pentru o clipa zambesc.

apoi ma amarasc precum paharul de langa...

imi pare rau ca nu stiu sa fiu ce vrei tu...

te condamn pentru ca vrei sa fiu nu stiu cum si nu te uiti cum sunt...

ma enervez ca vad cat iti e de bine cu mine si totusi parca-mi cauti nod in papura...

parca iti e frica sa nu iti fie bine....

ca tre sa faci ceva spectaculos sa iti fie bine. 

sau ca ascund ceva, ca de ex forta-mi generoasa e cam salbaticoasa...

parca cand ne e mai bine, jap, ca la un banc bun imi iei presul de sub picioare...

uneori pare ca esti ca o vaduva nefericita, care a ales sa paraseasca relatia, dar pentru ca sotul nu mai e ii pare rau si e ancorata inca acolo... ce ar fi fost...

ma enervez ca nu te ascult ce-i important pentru tine...

imi vine sa rup lumea in doua, sa plec si sa ne intalnim doar sa bate palma pe proiecte

imi vine sa urlu cand stiu ca ai sadit ceva in mine, ca e un potential acolo si sa nu renunt. 

60 de batai pe minut striga la mine: e ok. ai facut cu drag. ai mai si gresit si ti-ai dorit poate prea mult. asta e. renunta. esti impacat.

alte 60 de batai pe minut striga la mine: nu ai ascultat-o destul. esti egoist. mai stai, mai fa ceva... boule.

ma doare tare sa te vad nebucuroasa.

ma doare tare sa-ti vad lipsa zambetului.

ma doare tare neprivirea si tacerea ta. 

ma doare sa ma doara.

imi zic ca daca te inteleg atunci o sa fie bine.

poate

poate

inteleg sa ma culc. 

rasare soarele

aproape l-am fi vazut impreuna...

poate la mare. 

poate mai era si maine o sansa....

Esenta

E 3 si te caut.

Perna...

ti-a pierdut amprenta.

M-am bucurat de lucruri lumesti

- purtand conversatii inutile, interior si exterior. si rom am baut.

Am zburat si printre stele ceresti

- impletind forme geometrice si zambete.

S-au prelins prin mine amintiri din viitor si energii potentiale.

Mintea ingusta intelege putin…

Universul apare in zero si 1-uri,

In alburi si negru,

In fapte impietrite.

Cum sa ii explici o imbratisare si arta ei exploziva?

Cum sa definesti sarutul ce te lanseaza direct pe orbita?

Timpul care sta in loc in doi?

Si cum se poate inchide la non-stop…

Imbratisare. 

Amprente de recunostinta

Ce mult te-am ..................

O simt si acum cat e de vie,

Si clara.

Si prezenta.

In vise uneori mi-apari...

......

Binecuvântare? blestem?

Oare?

Atunci simțeam că o zeița 

A coborât din ceruri 

Iar pentru mine pământeanul 

E prea mult! 

Ti-as fi facut inca un cer, regat sa ai...

M-as fi vândut la second hand...

Acum visez...

Zâmbesti... cu sufletul tau plin,

Femeie, copil, miracol!

Ai lumea toată la picioare.

Pe afara esti magnetica, electrică si vie, regina stupurilor de bondari

In taina... tânjești... 

Conflictul dinăuntru ne joaca p'amandoi

Te strâng in brate cu putere,

Soptit, strigat, din inima-mi se aude 

Ce mult te i.....

Ce mult te-am iubit

....

Se-ntrepatrund interior

Cu o decizie clara, ferma, hotărâtă.

Dureroasa. Greu de clintit.

Iar tu? Tu... te zbati intre sclipirea - nevăzut de suie si futila -

A unor regine peste cohorte de tauni, bondari, ranguri înalte...

Si

Fabuloasa întretaiere a respirației de către o iubire!

Simpla, calda, curată, iMplinitoare...

Iubire,

De-o sclipire de neînchipuit...

Ramanem asa - in admiratie si tăcere,

Uitându-ne la verdele din jur...

Pentru momentul acestei vieți  - atat!

Vesti FITS - ca-n viata cu bune si aparent mai putin...

E marti si constat ca ma gandesc de ceva vreme la FITS 2014. Pana vineri mai e un pic, iar azi au venit si primele vesti. Si bune si mai putin. Adica deja vreo 25 de reprezentantii sunt sold out. Da. Da.

Fara sa fie o surpriza, inca poate cea mai buna piesa romaneasca, Faust, e complet inchis si nici macar nu s-a deschis inca festivalul. E drept ca are doar 3 infatisari publice - cu Mefisto cu tot. 

O alta bucurie e ca majoritatea acestor sold-outuri sunt productii romanesti. Si eu zic ca e super si asta, sa vedem ca e multa valoare aici, la noi in curte :), iar la asta sa adaugam infuzia de frumos si valoros venita din toate colturile lumii. Si sa ne facem noi, fiecare, mixul nostru de valoare.

Ps. Voi face live blogging de festival aici, precum si pe noul www.thejoyofliving.ro (primul proiect pe care l-am initiat dupa lumea corporatista :p)

 

Am fost, sunt si voi ramane un FITSos

2014. Mai. Sfarsit de mai/inceput de iunie este de multi ani pentru mine un reper. Este foarte clar salvata perioada in capul si inima mea ca #sibiu #festival #teatru #FITS. Au fost vremuri cand am petrecut weekenduri intregi, pe strazi, prin sali de spectacole si hale in care m-am delectat cu Festivalul International de Teatru de la Sibiu. Apoi, in perioada in care am stat in Sibiu am petrecut toate cele 10 zile de festival pline de teatru, iar zilele de munca le scurtam la maxim ca sa cresc timpul petrecut cu expozitiile, spectacolele itinerante si paleta larga de spectacole.

Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu se va desfăşura în perioada 6 – 15 iunie, sub genericul „Unicitate în Diversitate” iar pentru mine FITS este exact asa: unic prin diversitatea lui – de la spatii de joc (in jur de 70), la numarul de spectacole pe zi, la manifestarile conexe desfasurate, la modul in care Sibiu este super viu in perioada aia – iar prin aceasta diversitate creeaza o stare de uniune, de unicitate in tot ce atinge acest festival. Un flavour electronic (precum si program etc) gasiti pe http://www.sibfest.ro/ si ultimele update-uri eu le iau cel mai rapid de https://www.facebook.com/FITSibiu

Cand scriu acum imi aduc aminte foarte clar si intens de multe spectacole, emotii, trairi, schimbari de perspectiva si mai ales bucuria de a fi martor viu la ceea ce eu consider ca este un festival de teatru UNIC in Romania. Cred ca este THE festival de teatru in Romania – si alaturi de Festivalul Enescu (care e intr-un alt registru) "cel mai cel" festival din zona de cultura din Romania. De ce spun asta?

Cantitativ ar fi cam asa: pentru miile de momente de emotie traite impreuna, pentru zecile de spectacole pe care le-am vazut, pentru sutele de perspective pe care le-am cunoscut si trait prin intermediul actorilor.

Probabil ca, cel mai important este cum am trait, respirat, simtit, gustat, mirosit spectacole din lumea intreaga - pe care nu as fi ajuns in toata viata sa le vad altfel – si atmosfera care se creeaza in Sibiu in zilele de festival. E o frenezie, o bucurie impartasita, o sarbatoare a vietii! Am vazut in sali de teatru, in spatii neconventionale sau pe strada spectacole din zeci de tari de pe toate continentele lumii, mute, cantate sau vorbite in limbi rare. Este un feeling pe care oricat de viu as putea sa-l descriu in cuvinte nu are seaman cu ce am trait, noi cei care am facut parte din festival (pentru ca da, acolo si publicul este o parte importanta din festival, este viu, activ si incurajat si educat de-a lungul timpului sa participe).

Peste ani cateva spectacole care mi-au ramas vii in minte (desi daca ma uit pe postarile de pe atunci aparent am dat mai mult credit altor spectacole): Electra lui Manutiu (am scris atunci aici), “Insemnarile unui nebun” din Berlin (am scris atunci aici), Bess de la foarte bunul Teatru National Radu Stanca din Sibiu (locul pastorit tot de Constantin Chiriac care este directorul, artizanul si magicianul Festivalului de Teatru) si multe spectacole de strada, in diferite forme, culori etc. (o mostra mica filmata de mine cu telefonul e mai jos)

Dar doua spectacole imi dau si acum fiori de bucurie si sunt vii in mine.

O sa incep cu spectacolul autentic de kabuki traditional japonez cu Nakamura Kanzaburo al XVIII-lea. Desi sunt 6 ani!?! de cand l-am vazut inca este viu in mine. Mi-a placut atat de mult, incat a doua seara, am dat biletele pe care le aveam la Faust (pe care nu-l vazusem pana atunci si imi doream enormmmm sa-l vad) si am facut orice posibil ca sa imi cumpar bilete la “Summer Festival: A mirror of Osaka”, caci asa se numea specatacolul de kabuki. Desi proaspat vazut, a doua reprezentatie a fost la fel de magica si minunata, chiar unica, iar trairea si mai profunda. M-a fascinat si fermecat pe deplin. A fost o Experienta, de la muzica si ritm, la simularile de lupte (foarte artistic ilustrate) la jocul actorilor si atmosfera creata. Am fost fascinat!

Inchid aceste amintiri cu cel de-al doilea moment marcant pentru mine si sper ca pana acum v-ati hotarat deja sa ajungeti acolo. Eu voi fi sigur cel putin un weekend, iar sper ca cifra 21 (numarul de editii la care a ajuns FITS, precum si ziua din iunie in care m-am nascut eu) sa mai adauge un plus de magie astfel incat sa ma impregnez cu festivalul pe toata perioada lui.

Intorcandu-ma la Faust – firesc ca despre el este vorba – l-am vazut prima data in festival in 2009. Surprinzator, ore in sir nu mi-am revenit (trairile de atunci le aveti aici „in direct”). Este nepamantean spectacolul, iar contextul creat de festival cred ca amplifica mai mult (desi cu greu e posibil asta) impactul asupra participantilor (departe de a fi doar spectatori). Este teatru, arta, vis divin la cel mai inalt nivel, apreciat si elogiat inclusiv la marele Edinburgh Festival, atat de public, organizatori cat si de BBC (jucat acolo ca si aici cu casa inchisa). Faustul lui Purcarete nu este de povestit, sau de urmarit la televizor. Este o stare de experimentat pe viu, este un amestec de grotesc fascinant, cu trairi intense, vizual fabulos, cu o coloana sonora si stage & light design incredibile (echipa Purcarete-Sirli-Sturmer e fantastica), cu costumele Liei Mantoc super inspirate si un Faust extraordinar si un/o Mefisto absolut fabulos pus in scena de Ofelia Popii.

Inchid aici aceasta scurta colectie de amintiri. Probabil ca ar iesi un roman intreg, daca m-as apuca sa pun toate spectacolele, trairile, emotiile etc din editiile FITS pe care le-am trait de-a lungul anilor.

Ne vedem la Sibiu, la Festivalul International de Teatru, 6-15 iunie.

sursa foto: www.sibfest.ro si arhiva personala

O. zambila

camera-mi miroase a zambile

carnea a tine

imagini, vorbe si cuvinte

imprejmuiri de brate

necuvinte

ma impresoara-n somn si-n-trezie

te plimbi prin mine

in valuri de lumina

dansezi

ma cuprinzi

imi umpli cupa-ntr-o sorbire

amprenta-ti inmiresmata

ma invaluie toata

esti

patul imi miroase a zambile

inima a tine

Stare

Sunt in stare

Sa am o stare

Fara stare

Sunt in stare 

Sa am o stare 

Plina de stare 

Stare

Parodox

Oare?

Stau in mine

Sunt prins

in lumi

in statica miscare

De somn cuprins 

nu m-as culca

Raman asa in starea mea

In timpul suspendat 

Ma-nclin

Ma-nchin 

La mine si la Dumnezeu

Oh, Univers mărunt, ce-s eu?

Inima-mi-calda bucurie

O stare 

cuvinte nu-s sa o descrie 

Sunt plin si gol

Trăiesc 

Iubesc 

Simtesc

Si doare!

Focul arde

purifica 

intensifica

Si doare!

Liniște 

Încredere 

Traire

Binecuvântare

Iubire

Sunt toate valuri!

Valuri, ce-mi sparg țărmul agitat!

Bucati curate, adunate

Calatoresc

In mine

Multumesc 

Durere surda, plina, aspra

Oh tu, cum tu ma vindecai...

Si te lasam si te lasai...

me/you/who

I walk my path

I share it too

I seek to be in truth

To love

To live

It’s fair enough

I crossed myself

Misleading me into aisle

Of dark and small and self set traps

I loved you long ago

I could have felt it from the start

Not when I’ve met you

Nor when I talked you

Nor when we smiled

Not nor

It was the moment my true self recognized

The drive of life

Of joy, of passion and of love

Albastru

O, prietene, cum e albastrul tau?

albastrul tau?

cum e?

am auzit de la inceput

din prima clipa a primului big bang

prea priceput, nu,

la altceva ce-ai vrut

sa imi spui

acum

de ras zglobiu si profunzimi color

de tandre rose si parfumul lor

patruns eram adanc

surzit abia zaream

traiam

o, tu, cap cornut,

tu n-ai crezut

si am auzit...

si am vazut...

galaxie prea maiastra

te lasi incet 

la pieptul soarelui cuprinzator

prin praf de stele

prea rar

sunt sa ma vezi

te simt cum viu soptesti

.............................

And yet, I had so many other things to say

And yet, I had so many other things to say

Today!

I said so few, I had to chew!?

Why did I even had that soup?!

I could have gone till late at night,

with words of soul and heart of might,

I might have even told you all,

that's been a past

or what I hold,

all that I'm still afraid...

I fantasize, or wish, or hope...

...or all that's of deep joy to me!

Though words are nothing but conventions,

mere fuckers of easy disillusions...

Yet, still, each one of us,

gives right away a meaning...

in line... - or not... - with actual intentions!

Ty magic windows 

Bless-ed be! 

As they have really

show-ed me...

of what it was,

of what might be,

of nothing yet,

but maybe most

of who

are we

this instant.

Now!

This second, that's already passed,

Renewed ourself

And each at last,

In new, yet old

To hold

A paradox!

Life!

Love!

Trs. Hnsty. Jy.

Smls. Grtfl.

Thnk. Y. 

TempluLrile

Ma gândesc la tine.

O fac des, chiar fara sa știi. 

E gandul meu, călător.

Intai imi reamintesc trupul tau. Coloanele intrarii in templul tau.

Tencuieli cazute si pereti scorojiti vedeai uneori unde eu vedeam doar frumos.

Iti iubeam templul... 

Zidurile, tamplaria si restul de fatada. Praful de stele amestecat cu mortar, lemnul fin patinat, cotloanele ascunse, gandurile zidite, picaturile de transpiratie, fiecare urma din parchetul călcat de valuri, geamurile prin care se juca soarele in praf de maiestrie.

Azi încă-l iubesc. 

Ma-nchin la el,

In tăcere sau in bucurie; in disperată clipă, sau doar asa.

Alteori trec indiferent...

Templul tau ti-a rămas. Si nu va aparține - cum n-a fost niciodată - decat al Dumnezeului si al tau. 

Templul tau meu e aici. Al meu. Cu mine.

Templul tau meu imi aparține.

Templul tau meu...

Efemer,

Ca o clipa,

Îl reconstruiesc la fiecare inchinaciune, la fiecare multumesc.

India. Sunt India. Asa mi se spune.

Curg prin mine o mulțime de temple.

Antice,

Mari sau noi,

Uitate-n-timp,

Dantelate,

Gotice,

Brodate in aur,

Sau faurite-n abanos.

Sunt felurite,

Atât de aiurite,

Si de religii diferite...

Fiecare cu credinciosii si slujitorii lui, 

Transformatori de lume-nconjuratoare in fel de fel de grădini suspendate si raiuri.

Si toate,

Oricât de diferite,

Se unesc in gând comun:

Sunt mine acum!

Azvirlit(e)

Mi-s strâmte vorbele,

Iar vremea mi-e tânara,

Am o memorie de elefant,

In care bag cu trompa amintiri nefaste,

Napaste si petice frante,

Bucurii si crampeie de munte.

Proaspăt si tânăr imi zice ea,

De-ai fi tu asa...

Zic si eu:

Cu ochi de copil la lume-as uita.

Uneori... Arareori... 

Chiar asa sunt. 

Copil pe pământ,

Iubire maiastra / aspra napasta...

Ma întorc zvarcolind in trecut...

Oare am căzut?

De ce n-am făcut? 

Si da ce-am făcut?

Iubirea? 

Iubirea!

Viata? Eu? 

El, gangureste-ntrun zambet!