451 de stropi

caldura... ploaie...

intai a fost caldura... 451 fahrenheit... habar n-am ce inseamna asta in celsius... si nici nu ma intereseaza cat sa dau pe "goagal"... important este ca la 451 incepe sa arda hartia... in fapt cartile...

distopia lui Ray Bradbury pe care am (re)vazut-o in seara asta in regia lui Francois Truffaut este geniala si desprinsa parca din sfarsitul deceniului asta... sau daca se termina prea repede asta, sigur din urmatorul... desi cartea are peste 50 de ani iar filmul e din '66...

pe scurt "pompierii 451" ard cartile pentru ca “îi fac pe oameni nefericiţi”, oricum cartile sunt de fapt “prostii care pot înnebuni omul"... iar climax-ul abia acum soseste...

ghiciti cine este regele in casa, in familie, in societatea intreaga... dap, televizorul... :)

cu cat mai multe - mai ales "wall-to-wall television screens" - cu atat esti mai avansat pe scara valorilor sociale... va suna cunoscut??? aproape ca vad in fata ochilor coada de la rate doar cu buletinul sa ne luam elsidi si plasme proaspete... aspirational!!!

indoctrinarea e dusa la extrem... pana si gesturile cele mai simple ale oamenilor sunt "made in tv"... e de fapt scris mare "atentie, ba!"... un fel de "all hope abandon ye who enter here" aligherian... but who the fuck cares, anyway...

astazi, societatea de consum este mai shmechera decat si-a imaginat Bradbury... TV-ul este ceva bling, shiny, atractive, fashionable, entertainable si evident plin de cunostinte si de adevaruri supreme.... societatea de consum e atat de tare incat nici macar nu mai trebuie sa interzica cartile... se distrug singure in librarii... pe rafturi... si-n biblioteci... nu e departe momentul in care vom actiona bradburyan... fiecare dintre noi (dintre cei carora oarecum le mai pasa de carti) vom memora cartea preferata pe care o vom transmite mai departe urmasilor nostrii pentru a perpetua aceasta stare in care “cărţile astea aveau viaţă în ele... mi-au vorbit!"...

m-am incins... nu chiar la 451, dar fierb oarecum...

norocul meu este - ca intr-un roman cu o intriga bine pusa la punct - ca sunt asteptat afara am de o superba ploaie salbatica de vara... cu un soare prietenos... cu un miros proaspat divin... cu stropi mari... rotunzi... perfecti... ii numar... e usor... sunt 451... aduc in plus putina extra mireasma proaspata si ceva !?! prin care mersul mi se transforma intr-un zbor usor... cei 451 de stropi mari, rotunzi, perfecti ma urmaresc... iar eu merg-plutesc in continuare in aceasta racoare de vara... plutesc si inspir prin nas... prin piele... prin ochi...prin fiecare firicel de par... ce senzatie... si ce gust bun are starea asta... miammm... imi umplu toate particelele corpului si creierului cu acest melanj divin... asa sa am si la pachet... pentru acasa...

lovely...