duminica. dupa superbe activitati extraFITSoase gongul bate a teatru.
intai teatrul berlinez ne arata gogolienele insemnari ale unui nebun in micutza sala a teatrului Gong. confuz, piesa incepe cu actorul care comenteaza de pe un scaun din public. putina interactiune si ma cuprinde-un ras spumos. urmeaza jocul. transpira a maiestrie, ma fascineaza si ma tine prins. prins cu mintea-n rasul jocului, cu zambetul in drama lui, cu fizicul lipit de scena. prins. bulgarul germanizat care-i da viata functionarasului Propistin e fabulos, nebun de fabulos. incantare maxima. dezmatz artistic total! o piesa, un one man show ce m-a atins mai tare ca multe alte piese cu multi actori.
urmeaza oedip rege al unor japonezi. dificil de urmarit actiunea si supratitrarea. in plus piesa nu ma prinde. next!
vine si seara mult visata. mi-o doresc de mult. am asteptari mari. visam sa vad visul lui Puric. am refuzat sa ma uit prin online la el tocmai pentru vibratia experientei live. dar vai, nu! sunt dezamagit. dezarmat. frustrat. sunt doar un om si eu, dar totusi cum? cum am crezut? cum am crezut ca visul asta este doar un vis? ca si altele ale mele... ca si ale tale... NU. ma dezgust! gandesc marunt. VISUL! visul lui! visul lui nu-i de p'aici din lumea asta. nu. nu. sunt mut. visul lui m-a amutit in incantare. visul lui ma poarta cu lacrimi sus de tot pe varful rasului si totodata visul lui tresare un zbucium adanc in mine. visul lui viseaza-n mine un vis ce n-am visat nicicand. visul lui isi trage seva direct din aripile ingerilor! de fapt, pare scris de insusi Dumnezeu, regizorul suprem ce l-a ales pe Puric sa ni-l viseze noua. si mie, muritorului de rand. desi fara cuvinte, visului lui imi e inaccesibil uneori. "ignorantule, n-ai priceput nimic in unele momente" aud rotindu-se in capul meu... va trebui sa ma reintorc cu sufletul mai plin pentru a noastra revedere...
plec si plutesc de exaltare spre piata mare. francezii de aseara revin cu-n show cu tobe si cu foc atat pe scena cat mai ales in mijlocul nostru. desi autoritatile de ordine inca n-au prins-o pe asta cu arta urbana, francezii se dezlantuie si ne-nlantuie intro frenezie colorata. fac show, se distreaza, ne-ncanta si ne lumineaza. brravo!
am pasit deja in ziua de luni care vine cu o lunga intalnire in alexanderplatz berlin, urmata de-un pahar in club, la o poveste despre ziua fututa a lui Nils.
luni, 31 mai 2010
duminică, 30 mai 2010
i'm back FITSos.
Sibiu. Mai. Sfarsit.
Inceput. Festival. Teatru. Sibiu. FITS.
Prima zi. Missing in action. Mai putin deschiderea artificiala de care am luat distanta p-un deal.
Second day. Voluntariat. Lecturi urbane. Apoi putina relaxare. Aproape cat sa ratez piesa la care luasem bilete (singura care era 'putin libera'). Asteptari nu foarte mari, desi Teatrul Radu Stanca din Sibiu este foarte pe gustul meu. A venit si Bess cu a ei binecuvantata viata si s-a lasat liniste. Liniste in mine si dupa ce s-a terminat. M-a atins prin subiect, abordare, actori, decoruri. Intreg. Liniste. Apoi s-a plimbat, dar mai ales s-a cantat la nivel inalt. Foarte inalt! Atarnati de-o macara! Tobosarii veseli si acrobatul cu rau de inaltime s-au desfasurat din plin. O seara din plin!
Urmeaza in seara asta un Gogol berlinez, un Oedip japonez, un vis purician si apoi din nou francezii la-naltime!
Inceput. Festival. Teatru. Sibiu. FITS.
Prima zi. Missing in action. Mai putin deschiderea artificiala de care am luat distanta p-un deal.
Second day. Voluntariat. Lecturi urbane. Apoi putina relaxare. Aproape cat sa ratez piesa la care luasem bilete (singura care era 'putin libera'). Asteptari nu foarte mari, desi Teatrul Radu Stanca din Sibiu este foarte pe gustul meu. A venit si Bess cu a ei binecuvantata viata si s-a lasat liniste. Liniste in mine si dupa ce s-a terminat. M-a atins prin subiect, abordare, actori, decoruri. Intreg. Liniste. Apoi s-a plimbat, dar mai ales s-a cantat la nivel inalt. Foarte inalt! Atarnati de-o macara! Tobosarii veseli si acrobatul cu rau de inaltime s-au desfasurat din plin. O seara din plin!
Urmeaza in seara asta un Gogol berlinez, un Oedip japonez, un vis purician si apoi din nou francezii la-naltime!
duminică, 23 mai 2010
si totusi romanu'-i frate cu neamtu'. stiintific dovedit.
intai al nostru, ca-i mai breaz... uaci zis beibe :)
iaca vine si neamtu'. perfectionist si cu tehnica, normal...
iaca vine si neamtu'. perfectionist si cu tehnica, normal...
joi, 20 mai 2010
Let's Do It, Romania! - etapa 1 - cartarea - Sibiu
sambata dimineata.
m-am trezit - dupa un somn scurt - plin de emotii. se lansa la apa Let's do it Romania in Sibiu, iar eu eram direct implicat in aruncarea sampaniei de bord... dupa un dus si doua camasi schimbate, am luat-o voiniceste catre primaria Sibiu...
intai am fost impresionat de cladire. o stiam pe afara dar chiar asa faina-i-nauntru? liftul exterior din curtea interioara mi-a prilejuit momente de placere vizuala... apoi sala de conferinte... o mansarda cocheta... la fix!
dupa micile aranjamente (videoproiector, laptop, agende etc) vin incet incet si invitatii...hmm, s-a strans ceva lume...
urmeaza conferinta... emotii... incepe... glasul imi tremura putin... cateva cuvinte, filmuletze si prezentarea proiectului. totul impreuna cu, colegii de la Sibiu si din echipa nationala... iese bine (zicem noi)... apoi intrebari de la presa si nu numai... se pare ca mesajul a fost destul de bine receptionat! huh :)... sala vibreaza destul de bine la proiect...
se imparte apoi trainingul de cartare a gunoaielor si echipele pentru duminica. din considerente simple - cunosteam de pe facebook un voluntar, ale carui (alte) actiuni voluntare mi-au placut, - am ales echipa lui pentru a doua zi... habar n-aveam ce ma astepta...
plecam apoi la o tura de filmat cu Realitatea Sibiu pe la un morman de gunoi, apoi incet incet se inchide actiunea... sunt thankfull si incantat de echipa sibiana... we did a good one :)
duminica dimineata.
ma trezesc cu greu... deh, aproape 3 ore juma de somn, doar era festivalul de jazz, iar apoi a urmat jam sessionul excelent din music pub, si niste discutii nocturne despre alimentatie si sanatate... dar sunt plin de incantare... ma intalnesc cu echipa - Ioana si Lucian... la scurt timp imi dau seama ca ma aflu in echipa potrivita... desi nu ne cunosteam - eu cu ei, caci ei aveau vreo cateva saptamani de istorie :) - ne sudam rapid... umorul e cel ce ne sudeaza de fapt... descoperim pofta de ras si ne sudam si mai tare... incepem sa facem lucrul pentru care ne-am strans - cartarea gunoaielor - si pe cat de serios inaintam in asta, pe atat de neserios ne desfasuram in rest. creste pofta de ras, crestem si noi ca echipa.... apoi mi se taie respiratia... ne oprim langa o casa (pe care tocmai o admirasem din deal)... de fapt casa si pensiunea lui Lucian si a frumoasei lui familii - sotia si 3 urmasi... fac cunostinta mai intens cu peisajul si cu cea mica... ambele fantastice... ea plina de viata, iar peisajul mirific, superb... m-as fi luptat cu zmeul acolo si as fi pierdut ca sa raman pe veci infipt in pamant si sa admir privelistea... o luam de tabel si plecam mai departe... gunoaie, ras, privelisti minunate, echipa... si ciclul continua... on and on... pana seara tarziu... mi-as fi dorit sa nu se incheie ziua... dar revin la bordeiu' meu, obosit si totusi atat de plin dupa o zi ravisanta... va multumesc prieteni dragi si noi... de n-ar fi fost gunoaiele ce bine ar fi fost... ba nu! de n-ar fi fost gunoaiele nu ar fi existat acest proiect, nu ar fi existat echipele din el, nu ar fi existat acest weekend minunat.... dar totusi, hai - voi ce ne-ati facut sa ne adunam acum - sa ne faceti o promisiune... noi strangem, iar voi nu mai aruncati gunoi pe jos... noi strangem tot pe 25 septembrie, iar asta ne va ajuta sa dezvoltam pe viitor alte relatii, alte proiecte, alte rasete, alte eforturi... noi tot ne vom vedea, deci nu mai trebuie sa aruncati gunoi pe jos...va rog.
PS. puteti vedea aici in vorbe, imagini si miscare cam ce-am facut...
m-am trezit - dupa un somn scurt - plin de emotii. se lansa la apa Let's do it Romania in Sibiu, iar eu eram direct implicat in aruncarea sampaniei de bord... dupa un dus si doua camasi schimbate, am luat-o voiniceste catre primaria Sibiu...
intai am fost impresionat de cladire. o stiam pe afara dar chiar asa faina-i-nauntru? liftul exterior din curtea interioara mi-a prilejuit momente de placere vizuala... apoi sala de conferinte... o mansarda cocheta... la fix!
dupa micile aranjamente (videoproiector, laptop, agende etc) vin incet incet si invitatii...hmm, s-a strans ceva lume...
urmeaza conferinta... emotii... incepe... glasul imi tremura putin... cateva cuvinte, filmuletze si prezentarea proiectului. totul impreuna cu, colegii de la Sibiu si din echipa nationala... iese bine (zicem noi)... apoi intrebari de la presa si nu numai... se pare ca mesajul a fost destul de bine receptionat! huh :)... sala vibreaza destul de bine la proiect...
se imparte apoi trainingul de cartare a gunoaielor si echipele pentru duminica. din considerente simple - cunosteam de pe facebook un voluntar, ale carui (alte) actiuni voluntare mi-au placut, - am ales echipa lui pentru a doua zi... habar n-aveam ce ma astepta...
plecam apoi la o tura de filmat cu Realitatea Sibiu pe la un morman de gunoi, apoi incet incet se inchide actiunea... sunt thankfull si incantat de echipa sibiana... we did a good one :)
duminica dimineata.
ma trezesc cu greu... deh, aproape 3 ore juma de somn, doar era festivalul de jazz, iar apoi a urmat jam sessionul excelent din music pub, si niste discutii nocturne despre alimentatie si sanatate... dar sunt plin de incantare... ma intalnesc cu echipa - Ioana si Lucian... la scurt timp imi dau seama ca ma aflu in echipa potrivita... desi nu ne cunosteam - eu cu ei, caci ei aveau vreo cateva saptamani de istorie :) - ne sudam rapid... umorul e cel ce ne sudeaza de fapt... descoperim pofta de ras si ne sudam si mai tare... incepem sa facem lucrul pentru care ne-am strans - cartarea gunoaielor - si pe cat de serios inaintam in asta, pe atat de neserios ne desfasuram in rest. creste pofta de ras, crestem si noi ca echipa.... apoi mi se taie respiratia... ne oprim langa o casa (pe care tocmai o admirasem din deal)... de fapt casa si pensiunea lui Lucian si a frumoasei lui familii - sotia si 3 urmasi... fac cunostinta mai intens cu peisajul si cu cea mica... ambele fantastice... ea plina de viata, iar peisajul mirific, superb... m-as fi luptat cu zmeul acolo si as fi pierdut ca sa raman pe veci infipt in pamant si sa admir privelistea... o luam de tabel si plecam mai departe... gunoaie, ras, privelisti minunate, echipa... si ciclul continua... on and on... pana seara tarziu... mi-as fi dorit sa nu se incheie ziua... dar revin la bordeiu' meu, obosit si totusi atat de plin dupa o zi ravisanta... va multumesc prieteni dragi si noi... de n-ar fi fost gunoaiele ce bine ar fi fost... ba nu! de n-ar fi fost gunoaiele nu ar fi existat acest proiect, nu ar fi existat echipele din el, nu ar fi existat acest weekend minunat.... dar totusi, hai - voi ce ne-ati facut sa ne adunam acum - sa ne faceti o promisiune... noi strangem, iar voi nu mai aruncati gunoi pe jos... noi strangem tot pe 25 septembrie, iar asta ne va ajuta sa dezvoltam pe viitor alte relatii, alte proiecte, alte rasete, alte eforturi... noi tot ne vom vedea, deci nu mai trebuie sa aruncati gunoi pe jos...va rog.
PS. puteti vedea aici in vorbe, imagini si miscare cam ce-am facut...
Etichete:
"Let's Do It,
cartarea,
let's do it,
peisaj,
ras,
romania,
Romania",
sibiu,
umor
luni, 10 mai 2010
Let's Do It, Romania! via Sibiu
undeva mai departe in timp a aparut in dreapta un banner cu Let's Do It, Romania!, super proiectul ce si-a propus sa curete Romania (partea non-citadina) de gunoaie.
Dar nu oricum. Ci intr-o singura zi! Da, da! O zi pentru toata Romania! 25 Septembrie.
Stiu ca suna putin SF dar asa cum au reusit Estonia (inspiratia pentru acest proiect), Portugalia si cum mai urmeaza mai multe sigur e posibil. De noi depinde!
Si pentru ca mi-a placut mult acest proiect am vrut sa ma implic de la inceput si pentru ca si oamenilor inimosi care au inceput asta le-a placut de mine ne-am intalnit in zona de coordonare a voluntarilor pe judetul Sibiu. Ceea ce voi si face in perioada urmatoare.
Proiectul per ansamblu are nevoie de ajutorul fiecarui om care isi doreste sa sprijine o idee frumoasa si o Romanie mai curata. De aceea va rog sa va implicati asa cum poate si vrea fiecare in judetul lui.
In cazul Sibiului weekendul asta facem primul pas - cartarea gunoaielor. Adica vom avea in curand o frumoasa harta mizerabila cu ce avem de strans pe 25 septembrie.
Hai sa ne strangem cat mai multi in toata tara si sa-o facem. LET'S DO IT!
Dar nu oricum. Ci intr-o singura zi! Da, da! O zi pentru toata Romania! 25 Septembrie.
Stiu ca suna putin SF dar asa cum au reusit Estonia (inspiratia pentru acest proiect), Portugalia si cum mai urmeaza mai multe sigur e posibil. De noi depinde!
Si pentru ca mi-a placut mult acest proiect am vrut sa ma implic de la inceput si pentru ca si oamenilor inimosi care au inceput asta le-a placut de mine ne-am intalnit in zona de coordonare a voluntarilor pe judetul Sibiu. Ceea ce voi si face in perioada urmatoare.
Proiectul per ansamblu are nevoie de ajutorul fiecarui om care isi doreste sa sprijine o idee frumoasa si o Romanie mai curata. De aceea va rog sa va implicati asa cum poate si vrea fiecare in judetul lui.
In cazul Sibiului weekendul asta facem primul pas - cartarea gunoaielor. Adica vom avea in curand o frumoasa harta mizerabila cu ce avem de strans pe 25 septembrie.
Hai sa ne strangem cat mai multi in toata tara si sa-o facem. LET'S DO IT!
Etichete:
let's do it,
romania,
sibiu,
voluntar
Abonați-vă la:
Postări (Atom)