sambata dimineata.
m-am trezit - dupa un somn scurt - plin de emotii. se lansa la apa Let's do it Romania in Sibiu, iar eu eram direct implicat in aruncarea sampaniei de bord... dupa un dus si doua camasi schimbate, am luat-o voiniceste catre primaria Sibiu...
intai am fost impresionat de cladire. o stiam pe afara dar chiar asa faina-i-nauntru? liftul exterior din curtea interioara mi-a prilejuit momente de placere vizuala... apoi sala de conferinte... o mansarda cocheta... la fix!
dupa micile aranjamente (videoproiector, laptop, agende etc) vin incet incet si invitatii...hmm, s-a strans ceva lume...
urmeaza conferinta... emotii... incepe... glasul imi tremura putin... cateva cuvinte, filmuletze si prezentarea proiectului. totul impreuna cu, colegii de la Sibiu si din echipa nationala... iese bine (zicem noi)... apoi intrebari de la presa si nu numai... se pare ca mesajul a fost destul de bine receptionat! huh :)... sala vibreaza destul de bine la proiect...
se imparte apoi trainingul de cartare a gunoaielor si echipele pentru duminica. din considerente simple - cunosteam de pe facebook un voluntar, ale carui (alte) actiuni voluntare mi-au placut, - am ales echipa lui pentru a doua zi... habar n-aveam ce ma astepta...
plecam apoi la o tura de filmat cu Realitatea Sibiu pe la un morman de gunoi, apoi incet incet se inchide actiunea... sunt thankfull si incantat de echipa sibiana... we did a good one :)
duminica dimineata.
ma trezesc cu greu... deh, aproape 3 ore juma de somn, doar era festivalul de jazz, iar apoi a urmat jam sessionul excelent din music pub, si niste discutii nocturne despre alimentatie si sanatate... dar sunt plin de incantare... ma intalnesc cu echipa - Ioana si Lucian... la scurt timp imi dau seama ca ma aflu in echipa potrivita... desi nu ne cunosteam - eu cu ei, caci ei aveau vreo cateva saptamani de istorie :) - ne sudam rapid... umorul e cel ce ne sudeaza de fapt... descoperim pofta de ras si ne sudam si mai tare... incepem sa facem lucrul pentru care ne-am strans - cartarea gunoaielor - si pe cat de serios inaintam in asta, pe atat de neserios ne desfasuram in rest. creste pofta de ras, crestem si noi ca echipa.... apoi mi se taie respiratia... ne oprim langa o casa (pe care tocmai o admirasem din deal)... de fapt casa si pensiunea lui Lucian si a frumoasei lui familii - sotia si 3 urmasi... fac cunostinta mai intens cu peisajul si cu cea mica... ambele fantastice... ea plina de viata, iar peisajul mirific, superb... m-as fi luptat cu zmeul acolo si as fi pierdut ca sa raman pe veci infipt in pamant si sa admir privelistea... o luam de tabel si plecam mai departe... gunoaie, ras, privelisti minunate, echipa... si ciclul continua... on and on... pana seara tarziu... mi-as fi dorit sa nu se incheie ziua... dar revin la bordeiu' meu, obosit si totusi atat de plin dupa o zi ravisanta... va multumesc prieteni dragi si noi... de n-ar fi fost gunoaiele ce bine ar fi fost... ba nu! de n-ar fi fost gunoaiele nu ar fi existat acest proiect, nu ar fi existat echipele din el, nu ar fi existat acest weekend minunat.... dar totusi, hai - voi ce ne-ati facut sa ne adunam acum - sa ne faceti o promisiune... noi strangem, iar voi nu mai aruncati gunoi pe jos... noi strangem tot pe 25 septembrie, iar asta ne va ajuta sa dezvoltam pe viitor alte relatii, alte proiecte, alte rasete, alte eforturi... noi tot ne vom vedea, deci nu mai trebuie sa aruncati gunoi pe jos...va rog.
PS. puteti vedea aici in vorbe, imagini si miscare cam ce-am facut...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu