Atat a durat momentul in care am privit prin/in bordeiul moldovenesc al celor doi - Constantin si Elena.
Poarta mi-a deschis-o domn regizor Dascalescu, ca doar era casa bunicilor...
Am inspirat viata si am expirat placere in casa aia, dar mai ales ascultandu-i si observandu-i pe oamenii aia. Emotionant!
Simple life, dar emotiile, zambetele, dragostea, rasetele, placerea de a respira viata, si multe alte sentimente si trairi veneau catre mine de parca mergeau pe banda rulanta. Simplu si divin.
Cand aveti ocazia, nu-i lasati sa plece fara sa va povesteasca si voua frumoasa lor istorie.
You'll be delighted!
PS. Luati un pic de poveste!
