joi, 30 decembrie 2010

ganduri de sms

Cum poate continua o dimineata,
Rece, hibernala,
Cu o caldura infernala,
Si sarutari in-gheata-n-minte,
Cand parasit fiind de iubita
Pentru a consilia un berd,
Te asezi la drum in carul cel modern
Si-ti suna-n minte suava-i poezie
Si gandul ti-a ramas cu ea,
Cu ea si trupul pe interior,
Iar in ureche vasilescu bag-o poezie
Si inca una, si apoi iar
Si se dezlantuie si-un jazz frenetic,
Ca rima-n poezie.
O, buna dimineata,
tu cer senin si insorit.

luni, 20 decembrie 2010

putin Nichita de incalzit sufletul

 

Nichita Stănescu

 

Ce bine că esti


E o întâmplare a fiintei mele
si atunci fericirea dinlauntrul meu
e mai puternica decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrisnesti intr-o imbratisare
mereu dureroasa, minunata mereu.


Să stam de vorba, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca niste dalti ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, si izbeste-mi
timpla de stele, până când
lumea mea prelunga si în nesfirsire
se face coloana sau altceva
mult mai inalt si mult mai curând.

Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!

Doua cântece diferite, lovindu-se amestecindu-se,
doua culori ce nu s-au văzut niciodata,
una foarte de jos, intoarsa spre pământ,
una foarte de sus, aproape rupta
în infrigurata, neasemuita lupta
a minunii ca esti, a-ntimplarii ca sunt.

marți, 9 noiembrie 2010

din nou si din nou...

parca ar fi un pattern de la niste gratii... din nou si din nou imi propun sa scriu seara (ziua-i mai greu) despre diferite experiente care isi lasa in mine cateva radacini de cunoastere. si din nou ratez lucrurile astea. apoi din nou revin etcetera etcetera.
pe scurt ar fi:
- TEDxSibiu, care pe langa parte de implicare voluntare in organizare mi-a adus multumiri majore si un suflu fain. nu o sa mai intru in detalii cu speakerii (gasiti pe net destule opinii despre speechurile de acolo). oricum vor ajunge si pe net dupa ce terminam cu partea tehnica din spatele lor. clar a fost un eveniment fain, cu oameni super si cu perspective de viitor extrem de inspirante. atat ca si eveniment in spatiul din Sibiu, cat si ca o permanenta inspiratie personala. aruncati un ochi pe TED.com sau pe facebook-ul TEDxSibiu, unde v-am facut deja niste recomandari de la TED.com. aveti material de dezvoltare :)
- tura cu jobul prin tara - Petrosani, Caransebes, Resita, Drobeta si altele... concluzii: super peisaje - de la dealuri si vai unduitoare, la stanci si maluri aprubte, de la paduri colorate la ape netulburate. ce m-a tulburat insa pe mine a fost aceeasi nesimtire rutiera si fata de monumente - nemarcat, neindicat, nepromovat, nesimtit. dar de fapt socul maxim a fost sa vad pe parcursul catorva zeci de minute petrecute intr-un Carrefour Express o alta fata a lumii. o fata pe care nu o cunosc de la prietenii mei, de la colegii mei, de la teatrele mele, de la TEDx-urile mele, de la excursiile mele... am vazut parca o realitate cruda, dura, desprinsa din saw - partea a 20-a, ca restul cred ca s-au tras deja - unde oamenii sunt saraci, dar cumpara suci in disperare, oameni disperati si inraiti de probabil aceeasi saracie, oameni aroganti tip fernanzi de la caransebes, mizerie pe jos dar si in suflete... m-au zdruncinat mai ales prin egoism, rautate si saracie. probabil strans legate. in schimb la vreo 20 de metrii de teatru asta absurd, trona noua biserica. mare, frumos luminata noaptea si impunatoare ziua. "s-a ridicat cu greu, noroc ca a venit preasfintitul (sau ceva de genul, n.a.) si a luat bani de pe la ministere" aflu pe scurt...
2 lumi diferite, separate de o strada pietenola, un fel de pod sarcastic-cinic.
repet (pt a n-a oara in grupul meu de prieteni) sunt dezamagit de biserica ca nu se implica in zona sociala - de gen ajutorare familii nevoiase, cantina pentru saraci, promovarea copiilor talentati fara posibilitati etc -
facem cladiri grandioase, dar fara suflet... fara pic de suflet! only showing off! (ps. pe idee de fariseism al oamenilor in general si chiar si consumerism recomand Kazantzakis - Hristos rastignit a doua oara, scrisa acu' vreo 50 de ani). m-a durut si a lasat semne. we need to do something. yes, me, you and you and you...
- o piesa de teatru - flori, filme, fete sau baieti - la act in buc. 4 actori ce au de venit 2 cupluri - fiind dragostea vietii lor - si apoi prin telecomanda televizorului si certurile stupide s-au schimbat in 2 super foste-cupluri. foarte funny, dar foarte creepy sa vezi propriile tale relatii (da, da, toti am fost cumva pe acolo) cu un ochi de observator... pe scurt, sa vezi cum murim incet incet noi de fapt si nu relatiile noastre... noi ne monstrulizam (intelege fiecare ce vrea) si iesim din starea de agricultori ai propriilor noastre fiinte, suflete si relatii.
cam atat pe seara asta. i'm EXITing now, dar revin maine cu tema asta.

marți, 2 noiembrie 2010

some new imagini

duminica m-am trezit devreme. prea devreme pt orele de nesomn adunate. aruncandu-mi in 'naltul tavanului ochii, am constatat ca vremea se anunta super de ceva aventuri fotografice - frig si soare.
asa ca mi-am incaltat aparatul, mi-am imbracat gros trepiedul si valea spre munte. tinta era transfagarasanul, dar m-am mai abatut (si bine am facut) pe ici pe colo. ceva ceva a iesit. zic eu...
una, doua mai jos iar restul pe albumul online:
enjoy (daca e cazul)

luni, 18 octombrie 2010

n-am mai scris de mult, dar va incurajez sa cititi.

da. stiu. am gresit. n-am mai scris de mult. acest blog a pornit dintr-o frustrare la o romanie muta si apoi a devenit mai mult loc de impartasit lucruri frumoase si ganduri razletze.
da. n-am mai scris de mult. m-am pierdut pe undeva prin viata zilnica si n-am mai ajuns sa ma reculeg, sa stau cu mine si cu gandurile mele si sa mai astern dintre ele ceva. dar azi sunt reflector. habar n-am daca exista cuvantul asta (cu alt sens decat obiectul cu lumina)....
intre timp as fi putut sa va povestesc multe. de la frumoasele locuri din stockholm, la frustrari personale, de la spectacole de teatru fabuloase (Shoah. Versiunea Primo Levi) - care ma infioara si acum -, la concerte ratate, de la lectii de calarie, la imaginea geamului de la masina spart, de la un proiect nou si challenging la job, la frustrarea ca abia am vazut marea anul asta, de la o conferinta faina care va fi in Sibiu - TEDxSibiu la cele mai multe zile de concediu pe care le mai am in luna octombrie din ultimii 5 ani, de la tacerea pe care mi-a adus-o in cinema "Marti, dupa Craciun", la fabuloasa salata "italiana" de la trattoria din Buc, de la incapatanari prostesti la bucurii din lucruri marunte, de la viziuni si vise de viata, la pierderea in cotidian, de la..., la..., de l..., l...
dar va incurajez sa cititi. si nu, nu blogul meu. aici m-am exprimat mai rar si sunt multe povesti faine in blogosfera.
de fapt va incurajez sa cititi carti.
m-am preocupat sau prea-ocupat ieri intens cu primul roman din seria Millennium de Stieg Larsson. incepusem de ceva vreme cartea dar ieri m-a prins maxim. mi-a placut. am simtit actiunea, misterul, am cautat raspunsuri la intrebari, sa pun cap la cap piesele puzzle-ului. cumva eram si eu un jucator in cartea asta. dupa ce am terminat-o eram inca intr-o alta lume, avid sa aflu, sa descopar, sa citesc si sa inteleg mai mult despre carte. era genul de mister pe gustul meu. imi satisfacea curiozatea, dorinta de cautare, de mister, de nou, de ite incurcate care nu aveau o rezolvare facila, vorbea de oameni, de traume, de aspiratii si deceptii. pe scurt o combinatie faina de actiune si personaje. clar ma voi ocupa si de restul trilogiei. in plus, stiam ca s-a facut si un film dupa. l-am cautat - evident - dar ieri fara succes. azi in schimb am reusit sa-l vad. cu cat entuziasm l-am pus pe stick sa ma uit la TV-ul (de altfel putin folosit) de 82 si sa prind intreaga actiune. vreo 150 de minute mi s-a parut un timp ok pentru a ecraniza cele aproape 800 de pagini. dar stupoare. filmul - desi suedez - a fost facut ceva spre hollywood, orientat doar spre actiune si mai putin pe conturat personaje si tumultul lor interior. uneori concentrare pe aspecte insignifiante, alteori abateri de la firul epic al cartii. anyway, per total un film slab, daca ai citit cartea inainte. tind sa cred ca si daca nu o citeai nu prea erai captivat, deoarece rezolvarea enigmei pare una facila si care merge din succes in succes...pacat. singurul lucru care mi-a placut a fost distributia, mai ales cei 2 principali, care au corespuns cu asteptarile mele din carte. in viitoarea versiune hollywoodiana (care se anunta deja), habar n-am ce cauta daniel craig acolo. cum desi n-am vazut "eat.pray.love" habar n-am ce cauta havier bardem in acel rol. cartea e super, dar deja filmul m-a dezamagit. si bardem chiar imi place.
deci, hai sa punem mai bine mana pe o carte, orice carte. eu cred ca o urmaresc filme (pentru ca sunt unele fabuloase) doar la recomandari de la prieteni sau filme vechi si clasice sau vreo comedie de ras tembel cand chiar n-am chef de altceva. in rest la treaba pe citit!!!